Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, CCEA (htps://www.ccea.ro/) și Institutul de Cercetări al Universității din București, ICUB (https://unibuc.ro/cercetare/institutul-de-cercetari-al-ub/) lansează astăzi seria de conferințe VIRAL-D – un demers interdisciplinar care investighează modul în care rețelele sociale și algoritmii de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor, generând efecte profunde asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale. (…) Proiectul reunește specialiști în etică aplicată, filosofie, științe politice, psihologie, informatică, sociologie și științele comunicării de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Glasgow, Academia Română, Universitatea Politehnica București și, mai ales, Universitatea din București. (https://www.ccea.ro/conferintele-viral-d/).
Ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme în România, în dezbaterea publică, în dezbaterea politică, în alegerile prezidențiale, ne arată că pot exista efecte majore ale manipulării algoritmilor, într-un mod în care noi nu am cunoscut în România în perioada post-decembristă. Însăși universitățile încep să cerceteze din ce în ce mai mult acest subiect, pentru că este subexplorat.
Nu avem idei foarte clare despre cum afectează procesele democratice.Avem niște ipoteze, dar încă o dată ele sunt într-o stare preliminară. Dacă vrem să îmbunătățim procesele democratice, poate că va trebui să reformăm modul în care funcționează aceste platforme de social media, spune Prof.dr. Emilian Mihailov, directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (http://www.ccea.ro/emilian-mihailov/, Facultatea de Filosofie a Universității București (http://filosofie.unibuc.ro/emilian-mihailov/), în interviul acordat emisiunii Știința 360.
Mai mult decât atât, universitățile au o responsabilitate să se implice în această dezbatere, pentru că au resursele, au cunoașterea, au oamenii care sunt interesați de aceste subiecte. (…) Noi am pus la lucru o echipă interdisciplinară cu oameni care lucrează în științele comunicării, în psihologie morală, în etica aplicată, în științe politice, sociologie, epistemologie.Vorbim de niște fenomene foarte complicate, de tip abundență informațională. (…)Intuiția e că oamenii au nevoie de mai multă informație pentru a lua decizii bune,ceea ce vedem, de fapt, că nu este adevărat.Cu cât avem acces la mai multă informație, deciziile devin confuze, oamenii sunt dezorientați,nu știu exact ce să aleagă și de ce aleg ceea ce aleg.
(…) Prin conferințele Viral-D (…) ne-am ales trei repere, anume vulnerabilitățile psihologice ale oamenilor,modul în care funcționează aceste platforme pentru a maximiza timpul petrecut pe aceste platformeși cel de-al treilea reper – cum anume o democrație relativ tânără, cum e democrația românească, cât de vulnerabilă este.
(…) Lumea are impresia că platformele social media sunt prin natura lor așa cum ne apar ele astăzi (…).Ele nu au fost tot timpul atât de maximizatoare pentru a capta atenția noastră. Acu’ 20 de ani ele au fost mult mai ”cuminți”, mult mai respectuoase cu autonomia indivizilor în a căuta conținut online, așa că să nu ne facem impresia că ele sunt fixe și imuabile.(…)Evoluția nu este autonomă, evoluția este, trebuie să o spunem cât se poate de clar, pentru a maximiza timpul petrecut pe aceste platforme, cu alte cuvinte.Ceea ce trăim azi este o încercare de a-i face pe utilizatori cât mai dependenți.
Detalii despre seria de conferințe VIRAL-D aici https://www.ccea.ro/conferintele-viral-d/ dar și pe Facebook, Instagram și site-ul CCEA.
