”3.085 de morţi, 341 de dispăruţi şi 4.175 de răniţi”, scrie News.ro citând Agentia France Presse ca fiind cel mai recent bilanț al cutremurului din Myanmar, Birmania, din 27 martie a.c. ”Salvatori şi lucrători umanitari din 17 ţări au venit să ajute Myanmarul şi aproximativ 1.000 de tone de furnituri şi material au fost trimise în ţară”, mai scrie News.ro
”Cutremurul s-a produs într-o zonă foarte activă din punct de vedere seismic”, spune Carmen Cioflan, director științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele (https://www.infp.ro/
Carmen Cioflan este dr. în fizica globului, cercetător în Departament Cercetare-Dezvoltare și Inovare, specializarea în ”propagarea undelor seismice (simulare si modelare medii de propagare), inginerie seismică (spectre de proiectare), analize de hazard probabilist, determinist, neodeterminist; evaluare efecte locale, microzonare seismică, EWS, vulnerabilitate și scenarii de risc seismic”, cf. CV-ului său.
Acolo este vorba de un contact între Eurasia, între placa eurasiatică și placa indiană (…) care se subduce în placa Eurasia.
Noi spunem că este o subducție activă (în felul acesta au crescut munții Himalaya.Ei sunt niște munți tineri, încă mai cresc). Iar falia pe care s-a produs acest cutremur este perpendiculară pe această subducție.Chiar de la începutul anului au fost cutremure destul de importante în zonă, spre exemplu, dincolo de subducție, în China. Dar au fost cutremure și în Nepal. Acum, aceste cutremure sunt pe o falie verticală care trece prin Myanmar și care de-a lungul timpului a mai produs efecte catastrofale.
Cutremurul din 28 martie a.c. din Myanmar, Birmania, cu magnitudinea de 7,7 pe scara Richter a afectat țări precum Bangladesh, India, Laos, Thailanda și China. De ce așa multe țări, ce noutăți prezintă pentru cercetători și ce spune acest cutremur despre ”predictibilitatea” cutremurelor.
Asta este una din cele mai active configurații. (…) Placa indiană cuprinde și Noua Zeelandă, Australia, trece prin Indonezia. Acest cutremur a avut magnitudinea excepțional de mare, 7,7. În zonă, totuși, în 1912 se pare că a fost un cutremur și mai mare, 7,9. Și să nu uităm, scara de magnitudini este logaritmică (…) deci energia este cu mult mai mare.
Cutremurul a produs, într-adevăr, unde de volum dar și unde de suprafață care, din cauza magnitudinii foarte, foarte mari, s-au propagat foarte departe.
Cutremurul a fost înregistrat și la noi, ca tele-seism. (…) A călătorit, practic, jumătate de glob.
Undele de volum se atenuează mai repede, local, dar la o asemenea magnitudine, oricum, vor fi simțite pe 300-400 de km (distanță, n.r.). Însă undele de suprafață practic se autogenerează și ”călătoresc” pe toată suprafața pământului. La cutremurile puternice pot să înconjoare de câteva ori pământul și încă să fie înregistrat.
Ceea ce are particular acest cutremur cred că este viteza cu care ruptura s-a propagat. În momentul în care există o alunecare foarte rapidă pe falie, practic undele de suprafață se suprapun și creează, chiar și la distanțe foarte mari, amplitudini mari, deci mișcări care se pot simți la distanțe foarte mari. Mai mult decât atât, undele seismice, în momentul în care se propagă către suprafață, sunt resimțite diferit de diverse tipuri de clădiri. Spre exemplu, un cutremur, chiar în secunda în care s-a produs, a produs vibrații mecanice pe foarte multe frecvențe. Deci unde de foarte multe frecvențe. Frecvențele mari, respectiv lungimi de undă mici, vor afecta clădirile de înălțime mică, clădirile care sunt făcute din cărămidă, din piatră, clădirile sub 1-2 etaje. Frecvențele mici, adică sunt lungimi de undă foarte mari, ele călătoresc mult mai departe (…) iar acestea rezonează cu clădirile înalte. Ceea ce s-a întâmplat, cred eu, și la Bangkok, (unde s-a prăbușit o clădire înaltă aflată în construcție, n.r.) și unde este vorba clar de un fenomen de rezonanță dintre clădirea respectivă și undele care au parcurs, cu amplitudini notabile, aproximativ 900 de km, sau poate chiar 1000. (…) Cred că se datorează în primul rând mecanismului care a produs acest cutremur, respectiv o alunecare puternică pe falie și o alunecare rapidă.E ca și cum, cum să spun, într-un singur cutremur s-ar fi produs altele mai mici.
Sunt foarte mulți factori care, în final, contribuie la bilanțul unui cutremur, dincolo de consecințele fenomenului în sine.
Mai toate orașele mari au o istorie în spate. (…) Orașeles-au dezvoltat în zone vulcanice, unde solul este foarte fertil, în văi de râuri, lângă delte, care întotdeauna au creat probleme la cutremur. Numai că eram la un alt stadiu de dezvoltare, la un alt tip de a construi, la un alt tip de societate și de locuire până la urmă.
Efectele (unui cutremur, n.r.) nu pot fi controlate. Tot ceea ce putem face este să cunoaștem aceste locuri în care se pot produce astfel de lucruri și să proiectăm astfel încât să fie cât mai rezistentă la acest tip de unde.
(…) Nicio metodă nu este infailibilă, dar de asta există știința. Să învățăm continuu unii de la alții și pur și simplu să ne fie mai bine. Să facem regulamente în construcții care să se și respecte, pentru că, spre exemplu, în Turcia, în 2023, nu a fost numai vina cutremurelor. Nu, a fost în mare parte vina societății. (…)
