În condițiile acestea, dar având în vedere și faptul că nu putem preveni cutremurele, ce putem face?
”Putem să construim mai bine, nu putem muta orașe, adică e nerealist așa ceva. Trebuie să ne dezvoltăm cu cap sau mai încet, astfel încât să avem timp să ne obișnuim și cu dezvoltarea, și cu tehnologia și mai ales cu riscurile, adică să fim conștienți de riscurile din zona în care trăim și să ne adaptăm lor, să trăim conform lor, să fim pregătiți, poate nu în orice secundă, dar să fim pregătiți, în primul rând, psihologic, dar și fizic”, spune Carmen Cioflan, director științific al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele (https://www.infp.ro/) în interviul acordat emisiunii Știința 360, realizatoare Corina Negrea.
Prin urmare, nu putem spera că vreodată nu vor mai exista cutremurile pe Pământ.
”Sub nicio formă! E o planetă vie, e un sistem închis, deci tot timpul vor exista tensiuni în crustă, tot timpul! Crusta va încerca, în urma unui cutremur, să-și reechilibreze, să-și găsească o nouă stare de echilibru la cutremurele de suprafață. Acesta este un fenomen care se vede și se simte local foarte mult.
Deci, un cutremur de suprafață întotdeauna are replici foarte multe și acum, depinzând de configurația tectonică și depinzând și de magnitudinea cutremurului principal, vom mai vedea cutremure importante cu magnitudini, să zicem, peste șase (pe scara Richter, n.r.), care practic ajută la reechilibrarea tensiunilor din zonă, dar nu ajută societatea pentru că vor crea și mai mari distrugeri peste, adică vor dărâma și ceea ce a fost doar slăbit de cutremurul principal. (…)
Există însă și situații în care cutremurele care urmează unui cutremur puternic sunt de un mecanism diferit. Deci, practic, ne putem gândi că un anumit cutremur a creat un deranjament, o stare de instabilitate într-o anumită zonă care încet, încet a indus o altă stare de instabilitate într-un alt loc.
Au fost în 2023 în Turcia foarte multe cutremure de magnitudine peste șapte.
O replică este un cutremur asemănător celui mamă. Are o magnitudine ceva mai mică decât cel care a produs, care a inițiat activitatea seismică. În general, are același mecanism de producere și adâncimi vecine, falii comune.
Deci, sunt ca o familie de cutremure cu caracteristici asemănătoare, doar că magnitudinile sunt din ce în ce mai mici până când Pământul ajunge la un echilibru, la un nou echilibru stabil.
În calculul hazardului în fiecare țară se știu zone care au perioade de activitate și apoi lucrurile se reechilibrează, seismic, acolo populația poate să și uite de evenimentele puternice care au avut loc. Din nou, starea de tensiuni crescând, din nou se eliberează sub formă de cutremure. Cutremure de suprafață care vor avea replic și care se sting.
Iarăși nu putem spune că nu vor mai avea loc niciodată acolo, chiar dacă trec ani. Din punct de vedere al seismologului, dacă a fost un cutremur acolo, în mod sigur la un anumit interval de timp se mai poate produce.
De fapt, unii chiar cred într-un fel de periodicitate, să-i zicem, a cutremurelor. Adevărul este că majoritatea cutremurelor semnificative apar cam în aceleași locuri, însă nu au o periodicitate, cum să spun, măsurabilă, nu sunt constante aceste perioade de acalmie între evenimentele mari, astfel încât să poți dezvolta modele foarte bune de predicție. Se încearcă, bineînțeles, nu s-a renunțat la această idee, dar greu.”
Deocamdată, cutremurele rămân fenomene total imprevizibile.
”Au fost, prin anii 80, mari speranțe în domeniul predicției. S-au făcut institute întregi care aveau o singură direcție, credeau că statistica, eu știu, coroborată cu informația geologică și seismologică vor da rezultate mult mai substanțiale.
Dacă ar fi reușit cineva să dea o predicție, ar fi fost o știre care făcea în conjurul planetei, o predicție înseamnă să știu magnitudinea, să știu locul, și să știu intervalul de timp în care aștept acest cutremur. O predicție înseamnă pe falia X se va produce un cutremur de magnitudină șapte în anul 2025 lunile marche, eu știu, august. Aceasta este o predicție.
Dar dacă spun, eu știu, ”Vrancea va produce astăzi un cutremur”, aceasta nu este o predicție, pentru că oricum va produce un cutremur. Pentru că e activă. Și poate să fie 0,8.(cutremurul, n.r.), adică un cutremur pe care acum, eu știu, 10 ani nici nu mi-aș fi imaginat că pot să-l înregistrez și să-l localizez.”
Carmen Cioflan este dr. în fizica globului, cercetător în Departament Cercetare-Dezvoltare și Inovare, specializarea în ”propagarea undelor seismice (simulare si modelare medii de propagare), inginerie seismică (spectre de proiectare), analize de hazard probabilist, determinist, neodeterminist; evaluare efecte locale, microzonare seismică, EWS, vulnerabilitate și scenarii de risc seismic” (CV).
