Grigore Pepene, acum în vârstă de aproape 100 de ani, a fost martor la slujba de Paști oficiată la peste 300 de metri sub pământ, în ”iadul de plumb”, așa cum a fost numită mina de la Baia Sprie, transformată de comuniști într-un lagăr de muncă silnică.
„Baia Sprie a fost salvarea mea. Dacă rămâneam la Gherla, intram la reeducare și…nu mai vorbeam astăzi. Te schilodea până termina cu tine.”
Avea 25 de ani când a fost arestat pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”, întrucât îi ajutase pe partizanii din munții Vrancei, care au luptat împotriva colectivizării. Timp de 10 ani, între 1950 și 1960, a trecut prin închisorile din Galați, Gherla, Aiud, Baia Sprie și Balta Brăilei. În 1954, în mina de la Baia Sprie, a sărbătorit Sfintele Paști în mină alături de ceilalți colegi deținuți, între care erau și mulți preoți trimiși de comuniști la muncă silnică.
„Când s-a bătut în țeavă, am cântat în cor «Hristos a Înviat!» De sus până jos răsuna. Împingeau vagonetele și cântau. Am avut și împărtășanie. Nu știu cine și cum a făcut rost de vin ca să facă împărtășania. Ori un artificier, ori un maistru a adus de afară.
A fost cea mai grozavă noapte, unică. Să ai parte de slujba de Înviere în fundul pământului, unde îți așteptai moartea zi de zi.”
Realizator: Dana Pitrop
