Tudor Arghezi a semnat șaptesprezece psalmi în versuri, ne spun cei ce i-au contabilizat. „O revoltă în genunchi”, un moment din drama cunoașterii a fost numită atitudinea poetului față de Divinitate. S-a mers chiar mai departe cu interpretarea invocării Tatălui Ceresc, abundentă în poezia argheziană : ezitarea între credința în Cel de Sus și tăgada lui a fost pusă în relație cu un coplex al tatălui, manifestat la cel ce își lua pseudonimul Tudor Arghezi. Cel mai mare poet religios al nostru, după V. Voiculescu, îl numește Valeriu Anania pe psalmistul Arghezi și semnalează ceea ce remarca și Nicolae Balotă, primul cercetător aplicat al Psalmilor arghezieni. Anume postura poetului de Iov modern: „Asemenea lui Iov și psalmistului David, poetul are sentimentul părăsirii, și suferă că Dumnezeu și-a întors fața de la el, că l-a lăsat singur, că între El și om a tras o perdea de nepătruns, că s-a învăluit într-o taină neagră, asemenea întunericului”. Difuzăm la Vocile memoriei un psalm din creația târzie a lui Arghezi. În aceeași ediție, înregistrări datorate lui Valeriu Anania, Dumitru Stăniloae, Ioan Alexandru și George Paul Avram.
Emisiunea Vocile memoriei, difuzată duminică, 20 aprilie 2025, ora 22.30, la Radio România Cultural. Realizator E. Lucan.
