Născută la Iași, Oana Nechifor face parte din generația copiilor rămași acasă, după plecarea părinților la muncă în străinătate. Avea 14 ani când mama sa a luat decizia de a se muta în Spania (unde trăiește și în prezent).
”Am început să conștientizez încă din școala primară plecarea adulților la muncă în străinătate, pentru că aveam mulți colegi ai căror părinți plecaseră. Nu m-am gândit niciodată că acest fenomen va atinge și familia noastră, dar așa a fost contextul economic și social din acea vreme, de la începutul anilor 2000. Mama mea a considerat că este cea mai potrivită decizie pe care o putea lua, pentru a ne putea sprijini, pe mine și pe cei doi frați mai mari, să terminăm studiile. Nu am realizat pe moment cât de mult îmi va lipsi prezența ei… Eu am ajuns la un liceu cu internat, pentru că nu avea cine să-mi poarte de grijă.”
Oana Nechifor a urmat studiile de licență și master la Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” din Iași, specializarea Fotografie, videoprocesarea computerizată a imaginii, iar în iunie 2024 a finalizat un doctorat despre practicile fotografice documentare privind migrația economică românească, sub îndrumarea prof. univ. dr. Matei Bejenaru.
O parte a cercetării sale doctorale s-a materializat în proiectul intitulat ”Păsări călătoare / Birds of Care”, care a obținut Premiul pentru cartea de fotografie a anului 2024, acordat în cadrul Festivalului de Fotografie Encontros da Imagem din Braga, Portugalia.
”În această competiție au intrat 200 de cărți din întreaga lume. E drept că am fost surprinsă că proiectul meu a obținut Marele Premiu și m-am simțit onorată, bineînțeles, de această reușită.”
Pentru realizarea proiectului ”Păsări călătoare / Birds of Care”, Oana Nechifor a călătorit timp de un an, pe urmele românilor stabiliți peste hotare. A ajuns în 13 țări din Europa (Italia, Elveția, Austria, Cehia, Germania, Lituania, Belgia, Franța, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Danemarca și Suedia), unde a vizitat 57 de familii de emigranți români.
”Îmi doream să surprind dispersia geografică a românilor și diversitatea ocupațiilor și a mediilor sociale din care provin. Am întâlnit oameni de tot felul – de la persoane care lucrează sezonier în agricultură până la intelectuali.”
Românii plecați la muncă în străinătate au primit-o în casele lor și au acceptat să fie fotografiați în viața lor de zi cu zi.
”Îmi amintesc de o familie de români care lucra și locuia în centrul Parisului, la 5 minute de Notre-Dame. Lucra pentru familia unui prinț arab care avea acolo o casă. Soțul se ocupa de partea administrativă, de tot ce înseamnă menținerea unei case atât de mari, iar soția se ocupa de curățenie și de gătit… M-au invitat la masă și m-am simțit atât de stingheră, pentru că erau atât de multe tacâmuri și nu știam să le folosesc. Traiul acolo, alături de acei oameni foarte bogați, le schimbase și lor stilul de viață.
O altă experiență am avut la o fermă de porci din Portugalia, unde am întâlnit o mamă plecată pentru a-și susține copilul rămas acasă. Era o viață destul de dură, dar ea era mulțumită cu ceea ce reușea să câștige. Ce îmi amitesc de acolo este mirosul, foarte pregnant, cu care te obișnuiai în timp, dar la început a fost șocant.”
Tema migrației românești este abordată și de alți artiști vizuali contemporani, dar și de regizori și scriitori. Proiectul Oanei Nechifor se distinge prin îmbinarea dimensiunii obiective cu experiența personală.
”Proiectul care se apropie cel mai mult de ceea ce am încercat eu să realizez în « Păsări călătoare» este «Plecat», al lui Cosmin Bumbuț și al Elenei Stancu. Și ei au călătorit (și călătoresc încă) în mijlocul comunităților de români din diaspora și îi documentează în viața lor de zi cu zi. Abordarea proiectului lor este de tip jurnalistic, în timp ce eu am inclus și o dimensiune autobiografică.”
Realizator: Dana Pitrop
