Acum, fiecare perioadă, din punctul meu de vedere, care urmăresc fenomene electoral și politic, sunt pasionat puțin de istorie și în același timp de tipărituri, de materialele astea care au ieșit de la candidat și partide, sunt diferite.Anii ’90 erau foarte de-a valma.Nu exista legislație, adică exista o legislație electorală, dar nu erau reguli atât de constrângătoare. (…) Perioadaanilor 2000, o să se vadă și în materialele expuse, e o perioadă în care e o abundență, e o diversificare masivă de materiale electorale: CD-uri, audio, DVD-uri recomandate de diverși primari cu filme, (…)suporturi de pahare, umbrele, căni și, nu știu, jachete de ploaie, tot felul de lucruri de genul ăsta la care, în mod normal, nu te-ai gândit bine.Gălețile pe care le știm, saci de rafie, am câțiva saci de rafie, brănduiți, care au însemnele unor partide.
Între timp, legislația electorală a devenit mult mai strictă, e mai controlabilă, totul trebuie trecut, mă rog, prin lege, ceea ce e normal, cumva.Dar asta arată evoluția, în expoziție vei vedea și evoluția asta, dacă vrea, legislației electorale a realității românești.
Cei care sunt atrași de anumite detalii, pot vedea și cum a evoluat suportul de hârtie, tipografia, pentru că afișele din anii 90 erau făcute pe niște calculatoare incipiente.Până s-a ajuns astăzi la tot felul de design-uri de hârtie, de tipuri, de cartoane și așa mai departe.Adică poți vedea și cum a evoluat, din punct de vedere tipografic și artistic, dacă vrei, un afiș electoral sau o machetă de presă sau lucruri de genul ăsta. (…)
În anii ’90, anii 2000, mi se pare că era o comunicare mult mai directă, mai rapidă, pentru că nu avea internetul.Te duceai foarte ușor la sediul PNȚ, care era la Rosetti, nu știu, la sediul PNL, și așa mai departe, lumea era mult mai deschisă (…). Eu pun fiecare campanie, cumva, într-un anumit context socio-politic și mi se par foarte bune campaniile din anii 2000, 2000, 2004, 2008, foarte bune (…).Deja tehnologia evoluase, calitatea materialelor, suportul e foarte bun, dar cele mai, pentru mine, cu impact emoțional foarte mare și așa, sunt cele din anii ’90. Și în ’90, ’92, când eu nu am avut drept de vot și nu aveam vârsta și am rămas cumva…eram foarte trist că nu pot să merg mai departe să pun ștampila.Și în anul 96, clar, când a fost prima schimbare (…) Chiardacă lumea era poate mai încrâncenată sau la fel de încrâncenată ca azi, mi se pare că era cumva mai…nuștiu, încercam cumva să vorbim, să comunicăm, nu știu, n-aveai internet, mergeai foarte mult la manifestații, în spațiu public erau dezbateri, sigur, veneau ceilalți, discutai, dar nu era, nu știu, agresivitatea de azi.Asta e viziunea pe care o am eu după atâția ani.”
