Născut în orașul sovietic Leningrad, într-o familie de balerini, Iuri Grigorovici a avut o carieră întinsă pe opt decenii.
Mai întâi, a fost dansator, iar apoi s-a dedicat coregrafiei.
France Presse amintește că, timp de decenii, el a fost forța artistică dominantă din spatele Teatrului Bolșoi, despre care se spunea că îl conducea cu o mână de fier.
„Iuri Grigorovici, una dintre figurile-cheie ale lumii baletului în a doua jumătate a secolului XX, a murit”, a transmis Teatrul Bolșoi pe rețelele sociale.
„O întreagă epocă a luat sfârșit”, a notat și Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, locul unde Iuri Grigorovici și-a început cariera.
Coregraful s-a remarcat prin montări ale unor clasice precum Spărgătorul de nuci, Lacul lebedelor și Floarea de piatră – ultima fiind cea mai faimoasă lucrare a sa, bazată pe muzica compozitorului Serghei Prokofiev.
„Avea capacitatea de a vedea în artiști ceea ce noi înșine nu observam. Ne-a ajutat să ne descătușăm pe scenă, să simțim și să trăim fiecare moment”, a declarat Denis Rodkin, prim-balerin al Bolșoi, pentru agenția de presă TASS.
Iuri Grigorovici a fost, de asemenea, coregraful ceremoniilor de deschidere ale Jocurilor Olimpice de vară de la Moscova din 1980 și a prezidat numeroase competiții de balet, inclusiv prestigiosul Benois de la Danse din Franța, cunoscut drept „Oscarurile baletului”, notează AFP.
În 1995, el a fost nevoit să se despartă de Teatrul Bolșoi, în urma acuzațiilor că instituția culturală intrase într-un declin artistic în ultimul deceniu al mandatului său de 30 de ani.
Iuri Grigorovici a revenit în 2008, în calitate de coregraf, iar cunoscătorii și criticii au spus că prezența sa pe cea mai faimoasă scenă a Rusiei a rămas una impunătoare.
„Este o epocă fără de care multe nu s-ar fi întâmplat. Este o măreție de neegalat … Un geniu”, a scris pe rețelele sociale balerinul ruso-georgian Nikolai Tsiskaridze.
Sursa: radioromania.ro
