Wes Anderson este deja un bun cunoscător al Rivierei Franceze, The Phoenician Scheme reprezentând cel de-al patrulea său film cu premiera la Cannes, după Moonrise Kingdom (2012), The French Dispatch (2021) și Asteroid City (2023). Regizorul a fost acompaniat pe covorul roșu de actori faimoși și colaboratori frecvenţi precum Benicio Del Toro, Benedict Cumberbatch, Bill Murray şi Riz Ahmed. Lor li s-au alăturat Michael Cera și tânăra Mia Threapleton, aflată la debut în universul cinematografic al lui Anderson, vizibil emoționată la finalul premierei. Distribuția este completată de staruri precum Scarlett Johansson, Tom Hanks, Bryan Cranston, Jeffrey Wright și Willem Dafoe, deși aceștia au roluri mai mici.
Regizorul american pare că a dat naștere unei noi tradiții: să participe la Cannes o dată la doi ani cu un nou lungmetraj. Ca și la Asteroid City, Anderson coscrie povestea alături de scenaristul și producătorul Roman Coppola. De data aceasta, cei doi îl aduc în prim-plan pe Benicio del Toro drept Zsa-zsa Korda, un industriaș diabolic din anii ’50, care, după ce supraviețuiește celei de-a șasea tentative de asasinat (o nouă prăbușire de avion), începe să-și consolideze moștenirea, numind-o ca succesoare pe fiica lui înstrăinată Liesl (Threapleton), o călugăriță în formare. Potrivit Deadline, filmul reprezintă o întoarcere formală a lui Anderson la comedia cu familii disfuncționale (precum în Rushmore și The Royal Tenenbaums), iar jurnaliștii de film prezenți la premieră au scris despre entuziasmul colectiv al publicului, care în general nu a fost prea impresionat până acum de filmele din competiția oficială.
Reacția pozitivă a publicului este în ton cu cronicile deja apărute, care au apreciat în mare noul titlu al lui Anderson. Peter Debruge scrie pentru Variety că The Phoenician Scheme este o „saga densă, dar incontestabil simpatică, ce funcționează și ca o poveste emoționantă tată-fiică și care pare, în cele din urmă, mult mai interesată să exploreze spiritul baronilor jefuitori ai capitalismului de secol XX decât consecințele acestuia.” Peter Bradshaw punctează pentru The Guardian că Anderson „a creat încă una dintre comediile sale elegante, excentrice și riguros geometrice”, cu toate că seamănă cu filmele anterioare ale regizorului, ceea ce ar putea reprezenta o bilă neagră pentru unii. Bradshaw concluzionează că pelicula „este încontinuu amuzantă și livrată cu aceeași convingere și forță, dar cu mai puțină extravaganță romantică decât cea din filmele anterioare.”
Jocul actorilor pare să fie și el un punct forte al filmului, cele mai multe laude primindu-le chiar debutanta Mia Threapleton. Dacă Debruge apreciază faptul că actrița reprezintă „cea mai importantă adiție la trupa în continuă expansiune a regizorului, apărând în rolul fiicei cu chip de porțelan a lui Zsa-zsa”, Bradshaw a descris-o drept „o versiune tulburător de asemănătoare mamei sale, Kate Winslet, atât din punct de vedere vizual, cât și sonor”, ce „reușește un rol principal fermecător.” Mai mult, Pete Hammond de la Deadline nu trece cu vedere prestația lui Benicio del Toro, afirmând că filmul „îi aparține în totalitate”, având în vedere că oferă o interpretare „impecabilă” a unui miliardar de tipul Onassis și „demonstrând din nou cât de bine se adaptează la ritmul dialogului lui Anderson.”
Dacă va avea șanse sau nu la vreun premiu de la Cannes rămâne de văzut, dar e cert că regizorul american și echipa sa au cucerit publicul de pe Croazetă. La finalul aplauzelor, Wes Anderson a spus următoarele: „Singurul lucru pe care mă gândesc să-l zic acum… Mă gândesc la 12 cuvinte care spun totul despre acest film„. Apoi, regizorul a arătat și a numit pe fiecare dintre actorii principali, menționându-l și pe Roman Coppola la final şi sugerând că filmul li se datorează în principal interpreţilor.
