Un fel de Brokeback Mountain mai liniștit și mai puțin explicit sexual, The History of Sound urmărește povestea de dragoste dintre doi tineri muzicieni, Lionel Worthing (Paul Mescal) și David White (Josh O’Connor), care se întâlnesc într-un bar din Boston în 1917, pe când studiază la conservatorul din New England. Dacă Lionel este un băiat ce provine de la o fermă din Kentucky, înzestrat cu ureche muzicală absolută, David crește în Newport, Rhode Island, și este pasionat de înregistrarea cântecelor interpretate de oamenii simpli. Nu trece mult timp și David este trimis în Europa, în Primul Război Mondial, iar legătura dintre cei doi se rupe. În 1919, tânărul veteran se întoarce în viața lui Lionel și îl invită într-o călătorie în Maine pentru a „colecționa” cântecele localnicilor.
The History of Sound este o dramă emoționantă și puternică, dar care nu reușește să valorifice pe deplin potențialul premisei. Prima jumătate a filmului este considerabil mai captivantă, întrucât prezintă întâlnirea dintre cei doi: Lionel este atras de cântecul la pian al lui David, pe care îl recunoaște din copilăria sa de la fermă. Începutul relației lor se dezvoltă într-un mod interesant și naște numeroase întrebări dramatice. Mai mult, momentul cel mai captivant este atunci când cei doi tineri pornesc într-o aventură demnă de niște veritabili etnologi, stau de vorbă cu comunitățile din Maine și le înregistrează baladele. Cu toate acestea, pe la mijlocul filmului, odată ce Lionel ia o decizie bizară, prea puțin explicată, ritmul devine lent, iar pelicula își pierde din farmec.
Relația dintre Lionel și David reprezintă aspectul-cheie al filmului, iar Paul Mescal și Josh O’Connor creează roluri solide. Amândoi au mai interpretat bărbați gay înainte: Mescal în All of Us Strangers (2023) alături de Andrew Scott și O’Connor în God’s Own Country (2017) alături de actorul român Alec Secăreanu, dar și în Challengers (2024), unde intră într-un triunghi amoros cu Mike Faist și Zendaya. Josh O’Connor are carismă, iar atracția pentru partenerul său este palpabilă, pe când Paul Mescal este mai reținut și, uneori, mai monoton. Chimia dintre cei doi, însă, este puternică și reprezintă unul dintre punctele forte ale filmului.
Este important de menționat că, spre deosebire de Brokeback Mountain, The History of Sound nu se concentrează pe sexualitatea dintre cei doi eroi și este mai degrabă discret în această privință, regizorul fiind mai interesat să ilustreze modul în care muzica leagă destinele protagoniştilor. Totuși, filmul nu explorează suficient ce înseamnă o relație de dragoste între doi bărbați în epoca respectivă. Nu prea vedem temerile, reprimarea sau conflictele directe cu normele sociale ale celor doi. Acest lucru face ca povestea să piardă din dimensiunea emoțională și politică pe care ar fi putut-o avea dacă ar fi ţintit şi într-acolo.
The History of Sound abundă în muzică, iar cei doi protagoniști cântă atât împreună, cât și separat, transmițând o emoție puternică prin interpretările lor. Baladele localnicilor din Maine, de asemenea, deseori cântate de copii, reprezintă niște momente cu adevărat pure. Regizorul Hermanus și scenaristul Ben Shattuck, însă, nu dezvoltă această latură fascinantă a poveștii îndeajuns de mult și parcurg destul de repede contextul cu totul original.
Imaginea semnată de Alexander Dynan contribuie semnificativ la redarea unei atmosfere fidele, alternând între cadre cu lumină caldă și rece, în funcție de timpul și momentul dramatic din poveste. Mai mult, costumele, recuzita, decorurile și mașinile de epocă recreează fidel anii din prima jumătate a secolului XX și adaugă un strat vizual consistent și autentic.
The History of Sound este o dramă sensibilă, un film LGBTQ+ în care Paul Mescal și Josh O’Connor oferă interpretări puternice. Este și un omagiu adus muzicii și, în special, cântecului popular. Cu toate că este frumos și emoționant din multe puncte de vedere, filmul devine o oportunitate parțial ratată. Povestea celor doi ar fi putut avea un impact mai mare dacă ar fi explorat cu mai mult curaj emoțiile lor cu privire la constrângerile epocii și dacă punea mai mult accent pe proiectul lor muzical.
